Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele tripod:

TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].
Sursa: Dicționar de neologisme

TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).
Sursa: Dicționarul etimologic român

tripód1 (scaun, trepied) (înv.) s. n., pl. tripóduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tripód2 (macara) s. n., pl. tripóde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TRIPÓD, (1) tripoduri, (2) tripode, s. n. 1. (înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].
Sursa: Dicționar de neologisme

TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).
Sursa: Dicționarul etimologic român

tripód1 (scaun, trepied) (înv.) s. n., pl. tripóduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tripód2 (macara) s. n., pl. tripóde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

TRIPÓD, (1) tripoduri, (2) tripode, s. n. 1. (înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)