Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele trap:

TRAP s. n., interj. 1. S. n. Mers în fugă al calului, cu viteză mijlocie (între pas și galop), animalul pășind în același timp cu un picior din față și cu piciorul de dinapoi opus acestuia. ♦ Zgomot făcut de un cal care merge în acest fel. 2. Interj. Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor sau, p. ext., de mersul grăbit al unui om. – Din germ. Trab.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRAP s. n. mers în fugă al calului, cu viteză medie (între pas și galop). ◊ zgomot făcut de un cal care merge în acest fel. (< germ. Trab)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

trap (-puri), s. n. – Mers în fugă al calului. – Var. Mold. treap. Germ. Trab (Tiktin).
Sursa: Dicționarul etimologic român

trap1 interj.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

trap2 s. n., pl. trápuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

trap n., pl. urĭ (imit. înrudit cu germ. trab, trap. V. tropăĭ. Mersu caluluĭ (cîneluĭ [!] ș. a.). Între pas și galop și în care se lovește de-odată cu picĭoru drept anterior și stîngu posterior saŭ cu stîngu din ainte [!] și dreptu din apoĭ (225 de metri pe minut la calu de cavalerie). – Și treapăd.
Sursa: Dicționaru limbii românești

trap n. mersul calului între pas și galop: calul pleacă în trap mare. [V. trapă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TRAP, (1) trapuri, s. n., interj. 1. S. n. Alergare a calului cu viteză medie, în care animalul pășește concomitent cu un picior dinainte și cu piciorul opus dinapoi. ♦ Zgomot făcut de un cal care merge în acest fel. 2. Interj. Cuvânt care imită zgomotul făcut de mersul în fugă al cailor sau, p. ext., de mersul grăbit al unui om. – Din germ. Trab.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)