TRANSPARÉNȚĂ, transparențe, s. f. (Adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii a fi transparente. – Din fr. transparence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TRANSPARÉNȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este transparent. [Cf. fr. transparence].
Sursa: Dicționar de neologisme
TRANSPARÉNȚĂ s. f. 1. însușirea de a fi transparent. 2. mod de lucru, principiu al unor conducători sau organe conducătoare de a face cunoscută public, în permanență, întreaga lor activitate. (< fr. transparence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!transparénță (tran-spa-/trans-pa-) s. f., g.-d. art. transparénței; pl. transparénțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *transparénță f., pl. e (d. transparent). Calitatea de a fi transparent: transparența sticleĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
transparență f. calitatea celor transparente.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TRANSPARÉNȚĂ, transparențe, s. f. (Adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii de a fi transparente. – Din fr. transparence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
transparenta - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul transparent
transparentă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul transparent