Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele transfug:

TRANSFÚG, -Ă, transfugi, -ge, s. m. și f. Militar care săvârșește un act de trădare, trecând în tabăra inamică; p. ext. persoană care își părăsește în mod ilegal țara, partidul etc. – Din fr. transfuge, lat. transfuga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRANSFÚG s.m. Militar care dezertează, care trece la inamic; (p. ext.) persoană care-și părăsește țara, partidul etc. în mod ilegal. [Cf. fr. transfuge, lat. transfuga].
Sursa: Dicționar de neologisme

TRANSFÚG, -Ă s. m. f. militar care dezertează, care trece la inamic; (p. ext.) cel care-și părăsește țara, partidul etc. în mod ilegal. (< fr. transfuge, lat. transfuga)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

!transfúg (tran-sfug/trans-fug) s. m., pl. transfúgi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*transfúg, -ă s. (lat. tránsfuga, d. trans, dincolo, și fúgere, a fugi; fr. transfuge). Dezertor dintr´un partid într´altu.
Sursa: Dicționaru limbii românești

transfug m. 1. soldat care trece la dușman, în timp de răsboiu; 2. fig. cel ce părăsește un partid spre a intra în altul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TRANSFÚG, -Ă, transfugi, -ge, s. m. și f. Militar care săvârșește un act de trădare, trecând în tabăra inamică; p. ext. persoană care își părăsește (în mod ilegal țara) în special din motive politice. – Din fr. transfuge, lat. transfuga.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)