TRAHEOTOMÍE, traheotomii, s. f. Intervenție chirurgicală care constă în deschiderea peretelui anterior al traheii și în introducerea unei canule traheale, cu scopul de a restabili respirația unui bolnav care prezintă simptome grave de sufocație. [Pr.: -he-o-] – Din fr. trachéotomie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TRAHEOTOMÍE s.f. (Med.) Intervenție chirurgicală constând în deschiderea traheii. [Pron. -he-o-, gen. -iei. / < fr. trachéotomie, cf. gr. tracheia – trahee, tome – tăietură].
Sursa: Dicționar de neologisme
TRAHEOTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a traheii pentru a restabili respirația. (< fr. trachéotomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
traheotomíe s. f., art. traheotomía, g.-d. art. traheotomíei; pl. traheotomíi, art. traheotomíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *traheotomíe f. (d. traheĭe și -tomie din ana-tomie). Operațiune chirurgică [!] pin [!] care se taĭe (se deschide) traheĭa.
Sursa: Dicționaru limbii românești
TRAHEOTOMÍE, traheotomii, s. f. Intervenție chirurgicală prin care se secționează peretele anterior al traheii și se introduce o canulă traheală, cu scopul de a restabili respirația în cazurile grave de sufocație. [Pr.: -he-o-] – Din fr. trachéotomie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)