Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele tractat:

TRACTÁT1 s. n. v. tratat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TRACTÁT2, -Ă, tractați, -te, adj. Care se deplasează prin tractare. – V. tracta2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TRACTÁT, -Ă adj. Tras (de un tractor sau alt vehicul). [Cf. fr. tracté].
Sursa: Dicționar de neologisme

*tractát și (ob.) tratát n., pl. e (lat. tractatus, tratare, tratat, lucrare, scriere; it. trattato, fr. traité; rus. traktát. V. tratez). Tratat, carte: tratat de medicină. Învoĭală, convențiune (între state): tratatu de pace de la Bucureștĭ în 1913. – Tratatele cele maĭ însemnate în istoria Românilor sînt: 1. al luĭ Mircea cu Mohamet [!] (1411), pin [!] care Țara Românească îșĭ păstra autonomia, ĭar Turciĭ, în schimbu unuĭ peșcheș de 3000 de leĭ turceștĭ, n´aveaŭ voĭe să se stabilească în țară; 2. al luĭ Bogdan cu Selim I (1511), cu aceleașĭ condițiunĭ ca precedentu, dar peșcheșu suit la 4000 de galbenĭ, 20 de șoĭmĭ și 40 de ĭepe de prăsilă; 3. cel de la Carlovicĭ (un orășel de pe dreapta Dunăriĭ, în Austria), între Austria și Turcia (1699), pin [!] care Austria căpăta toată Ungaria, Banatu și Ardealu; 4. cel de la Prut (1711), pin care Turcia lua maĭ multe teritoriĭ Rusiiĭ; 5. cel de la Pasarovicĭ (oraș din Serbia), între Austria și Turcia (1718), care dădea Austriiĭ Banatu, Oltenia și o parte a Serbiiĭ; 6. cel de la Belgrad (1739), pin care Austria ne restituĭa Oltenia; 7. cel de la Kĭucĭuk Kaĭnargi, un sat la est de Silistra (1774), pin care Rusia se retrăgea pe tot-de-a-una din țările româneștĭ și acorda Tirciiĭ liberă navigațiune pe marea Neagră; 8. cel de la Șiștov (1791), pin care între Austria și Turcia se hotărăște status quo ante; 9. cel de la Ĭașĭ (1792), pin care rămîne Nistru hotar între Rusia și Turcia; 10. cel de la Bucureștĭ (1812), pin care Rusia obținea de la Turcia Basarabia; 11. cel de la Adrianopole (1829), pin care țările româneștĭ ajungeaŭ ĭar în dependența Rusiiĭ; 12. cel de la Paris (1856), între Rusia, Anglia, Francia, Turcia și Sardinia, pin care Româniiĭ i se restitue [!] treĭ județe din sudu Basarabiiĭ, ĭar Rusia renunță la „protectoratu” eĭ asupra țărilor româneștĭ, care rămîn numaĭ supt [!] suzeranitatea [!] Turciiĭ; 13. cel de la Berlin (1878) între Rusia și Turcia, pin care Turcia recunoaște independența Româniiĭ, ĭar Rusia ĭa fără voĭa Româniiĭ cele treĭ județe din Basarabia și-ĭ dă în schimb Dobrogea cu un hotar deschis pentru un atac din partea Bulgariíĭ; 14. cel de la Bucureștĭ (1913), între România, Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru, pin care România îșĭ îndreaptă hotaru spre Bulgaria împingîndu-l dincolo de linia Turtucaĭa-Balcic, ĭar Bulgaria se retrage din mare parte din teritoriile cucerite de la Turcia, care teritoriĭ revin Serbiiĭ și Greciiĭ; 15. cel de la Versailles (28 Iuniŭ 1919), între statele aliate și Germania; 16. cel de la Saint-Germain en Laye1 (10 Sept. 1919), între statele aliate și Austria; 17. cel de la Neuilly sur Seine (27 Nov. 1919), între statele aliate și Bulgaria; 18. cel de la Trianon (4 Iuniŭ 1920), între statele aliate și Ungaria; 19. cel de la Sèvres (10 Aŭg. 1920), între statele aliate și Turcia; 20. cel de la Lausanne (24 Iuliŭ 1923), între statele aliate și Turcia.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tractat n. 1. operă în care se tratează despre vr’o știință sau artă: tractat de geografie; 2. convențiune între două sau mai multe State, între principii care iau asupră-și îndatoriri reciproce: tractat de pace. V. Nume proprii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Tractat n. Tractatele cele mai importante pentru istoria Românilor au fost: TRACTATUL LUI MIRCEA CU MAHOMED I (1411): Muntenia își conserva autonomia, Turcilor nu le era permis a se așeza în țară și primiau în schimb plata unui peșcheș de 3000 lei turcești; TRACTATUL LUI BOGDAN CU SELIM I (1511): condițiuni identice, dar peșcheșul era de 4000 de galbeni turcești, 20 șoimi și 40 iepe de pravilă; TRACTATUL DIN CARLOWITZ, între Austria și Turcia (1699): Austria căpăta toată Ungaria, Banatul și Ardealul; TRACTATUL DELA PRUT, între Rusia și Turcia (1711): Rusia pierdea mai multe teritorii; TRACTATUL DIN PASSAROWITZ, între Austria și Turcia (1718): Austria căpătă Banatul, Oltenia și o parte a Serbiei; TRACTATUL DIN BELGRAD, între Austria și Turcia (1639): Oltenia se înapoiă Valahiei; TRACTATUL DIN KIUCIUK-KAINARGI, între Rusia și Turcia (1774): el puse capăt dominațiunii ruse asupra Principatelor; TRACTATUL DIN ȘIȘTOV, între Austria și Turcia (1791): statu-quo-ante; TRACTATUL IAȘI, între Rusia și Turcia (1792): Nistrul formând hotarul între cele două imperii; TRACTATUL DIN BUCUREȘTI, între Rusia și Turcia (1812): Rusia capătă Basarabia; TRACTATUL DIN ADRIANOPOLE, între Rusia și Turcia (1829): Principatele recădeau sub dependența Rusiei; TRACTATUL DIN PARIS, între Rusia, Anglia, Franța, Turcia și Sardinia (1856): se înapoia României Sudul Basarabiei și Rusia renunța la protectoratul asupra Principatelor rămase excluziv sub suzeranitatea Porții; TRACTATUL DIN BERLIN, între Rusia și Turcia (1878): recunoașterea independenței noului regat al României și reluarea Sudului Basarabiei de către Ruși în schimbul Dobrogei; TRACTATUL DIN BUCUREȘTI, 10 August 1913, între Bulgari și celelalte popoare balcanice: Români, Sârbi, Greci (v. aceste nume). V. Convențiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TRACTÁT1 s. n. v. tratat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TRACTÁT2, -Ă, tractați, -te, adj. Care se deplasează prin tractare. – V. tracta2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

tractat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul tracta