Am găsit 11 definiții pentru cuvantul/cuvintele tort:

TORT1, torturi, s. n. 1. Fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile; torsătură. ♦ Cantitate, scul etc. de fire toarse. 2. Țesătură, pânză lucrată (în casă) din fire de cânepă sau de in. – Din lat. tortus (< torquere).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TORT2, torturi, s. n. Prăjitură (de obicei de formă cilindrică) făcută din mai multe straturi de aluat, având între ele straturi de cremă, de dulceață etc., acoperită cu o glazură sau cremă ornamentală etc. [Var.: tórtă s. f.] – Din germ. Torte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORT s.n. Prăjitură mare (rotundă), preparată din mai multe straturi de aluat și umplută cu cremă, cu dulceață etc. [Var. tortă s.f. / < germ. Torte, cf. it. torta].
Sursa: Dicționar de neologisme

TORT s. n. prăjitură mare (rotundă) din mai multe straturi de aluat și umplută cu cremă, cu dulceață etc. (< germ. Torte)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

tórt, -uri, s.n. – Fir tors de cânepă sau in; pânză, țesătură din fire de cânepă: „Eu port cămașă de tort / Și mândruții drag i port” (Ștețco 1990: 314). – Lat. tortus.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

tort s. n., pl. tórturi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

1) tort n., pl. urĭ (lat. tõrtus, sucit, tors, tortum, funie [de torturat]. V. torc). Cantitate de fire toarse: niște tort de matasă [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) *tort n., pl. urĭ (pol. tort, d. germ. torte. V. tortă). Un fel de pandispan [!] făcut din oŭă, zahăr și făină saŭ numaĭ din nucĭ, alune, migdale (rîșnite), castane saŭ cĭocolată.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tort n. cantitate de fire toarse (de in, cânepă, lână). [Lat. TORTUM, ceva sucit, funie].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TORT1, torturi, s. n. 1. Fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile; torsătură. ♦ Cantitate, scul etc. de fire toarse. 2. Țesătură, pânză lucrată (în casă) din fire de cânepă sau de in. – Lat. tortus (< torquere).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORT2, torturi, s. n. Prăjitură (de obicei de formă cilindrică) făcută din mai multe straturi de aluat, având între ele straturi de cremă, de dulceață etc., acoperită cu o glazură sau cremă, ornamentată etc. [Var.: tórtă s. f.] – Din germ. Torte.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)