Am găsit 24 de definiții pentru cuvantul/cuvintele tors:

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORS s.n. Bust, trunchiul (unei persoane sau al unei statui) fără cap și fără membre. [< fr. torse, it. torso].
Sursa: Dicționar de neologisme

TORS s. n. 1. parte superioară a corpului uman, fără cap și fără membre. 2. sculptură care reprezintă o asemenea parte. (< fr. torse, it. torso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

tors1 (acțiune) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tors2 (sculptură) s. n., pl. tórsuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tors n., pl. urĭ. Acțiunea de a toarce: torsu lîniĭ, se auzea torsu pisiciĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tors n. lucrare de a toarce: torsul cânepei; fig. torsul pisicii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

TORS s.n. Bust, trunchiul (unei persoane sau al unei statui) fără cap și fără membre. [< fr. torse, it. torso].
Sursa: Dicționar de neologisme

TORS s. n. 1. parte superioară a corpului uman, fără cap și fără membre. 2. sculptură care reprezintă o asemenea parte. (< fr. torse, it. torso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

tors1 (acțiune) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tors2 (sculptură) s. n., pl. tórsuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tors n., pl. urĭ. Acțiunea de a toarce: torsu lîniĭ, se auzea torsu pisiciĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

tors n. lucrare de a toarce: torsul cânepei; fig. torsul pisicii.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TORS1 s. n. 1. Faptul de a toarce. 2. Sunet produs de pisici când torc. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORS2, torsuri, s. n. Sculptură reprezentând partea superioară a corpului omenesc, fără membre (și fără cap). ♦ Trunchiul (gol al) corpului omenesc. – Din fr. torse, it. torso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TORS3, TOÁRSĂ, torși, toarse, adj. (Despre materii textile) Care a fost transformat în fire; răsucit. – V. toarce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

tors - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul toarce