TORÍT s. n. Silicat natural de toriu, puternic radioactiv, întrebuințat, ca minereu, pentru extragerea unor elemente radioactive. – Din fr. thorite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TORÍT s.n. (Min.) Silicat natural de toriu, puternic radioactiv. [< fr. thorite].
Sursa: Dicționar de neologisme
TORÍT s. n. silicat natural de toriu, puternic radioactiv. (< fr. thorite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TORÍT (‹ fr.) s. n. (MINER.) Silicat natural de toriu din grupa zirconiului, de culoare galbenă, variind până la negru, cu luciu sticlos sau gras. Este puternic radioactiv și apare în pegmatite, granite, sienite etc.Sursa: Dicționar enciclopedic torít s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TORÍT s. n. Silicat natural de toriu, puternic radioactiv, folosit, ca minereu, pentru extragerea unor elemente radioactive. – Din fr. thorite.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)