Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele topitoare:

topitoáre f., pl. orĭ. Vas de topit (fr. creuset): auru se lămurește în topitoare. Topilă, balta în care se topește cînepa.
Sursa: Dicționaru limbii românești


topitoáre1 (cuptor, vas de topit) s. f., g.-d. art. topitórii; pl. topitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

topitoáre2 (muncitoare) s. f., g.-d. art. topitoárei; pl. topitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

topitoare f. 1. vas de topit: aurul în topitoare se lămurește; 2. băltoacă de topit cânepa, inul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

topitoáre f., pl. orĭ. Vas de topit (fr. creuset): auru se lămurește în topitoare. Topilă, balta în care se topește cînepa.
Sursa: Dicționaru limbii românești

topitoáre1 (cuptor, vas de topit) s. f., g.-d. art. topitórii; pl. topitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

topitoáre2 (muncitoare) s. f., g.-d. art. topitoárei; pl. topitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

topitoare f. 1. vas de topit: aurul în topitoare se lămurește; 2. băltoacă de topit cânepa, inul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Forme flexionare:

topitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul topitor

topitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul topitor

topitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul topitor

topitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul topitor