Am găsit o definiție pentru cuvantul/cuvintele tins:

tins, -ă adj. Vechĭ. Întins: acolo era tins săĭvanul pașiĭ și corturile (Let. 2, 53). Azĭ. Nord. A se duce tins, a se duce întins, de-a dreptu (rev. I. Crg. 13, 160).
Sursa: Dicționaru limbii românești


Forme flexionare:

tins - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul tinde