timărí, timărésc, vb. IV (reg.) 1. a argăsi, a tăbăci. 2. a opări (o pasăre).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
Forme flexionare:
timari - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul timar
timari - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul timar