Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele ti:

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ti interj. – Exprimă mirarea. – Var. tii. Creație expresivă, cf. hi(j), fi(u), ptiu (după Tiktin, de la uite).
Sursa: Dicționarul etimologic român

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă mirare, admirație sau mânie, ciudă, necaz.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

Ti, simbol chimic pentru titan.
Sursa: Dicționar enciclopedic

ti (tiii...), interj. care arată regretu că țĭ-aĭ adus aminte prea tîrziŭ saŭ că n´aĭ știut la timp: tiii, cum am uĭtat eŭ !
Sursa: Dicționaru limbii românești

ti! int. ce exprimă: 1. bucurie viitoare: ti! ce valsuri o să-i trag! 2. o mirare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TI interj. (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). – Onomatopee.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ți s. n. (A douăzeci și șasea literă a alfabetului chirilic; pl. țiuri)
Sursa: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine

ți-, -ți, -ți- v. tu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ți pron. personal enclitic la dativ (lat. tibi): ți se dă, ți le dă, ți-l dă (Cînd nu urmează se și le saŭ nu e legat cu linioară, devine îțĭ, ĭar îțĭ se reduce la ți cînd e o vocală înainte: îțĭ dă, nu-țĭ dă). V. ție; mi, și, i.
Sursa: Dicționaru limbii românești

Forme flexionare:

ți - Pronume, Genitiv-Dativ, singular, feminin - pentru cuvantul tu

ți - Pronume, Genitiv-Dativ, singular, masculin - pentru cuvantul tu