TERMOELECTRICITÁTE s. f. Parte a fizicii care studiază efectele apărute în conductoare sau în semiconductoare și care constau în interacțiuni între efectele termice și cele electrice. – Din fr. thermo-électricité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TERMOELECTRICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care studiază relațiile dintre fenomenele electrice și cele termice. [Pron. -mo-e-. / cf. fr. thermo-électricité].
Sursa: Dicționar de neologisme
TERMOELECTRICITÁTE s. f. 1. energie electrică produsă prin transformarea directă a energiei termice. 2. ramură a fizicii care studiază relațiile dintre fenomenele electrice și cele termice. (< fr. thermo-électricité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*termo-electricitáte f. (vgr. thermós, cald, și electricitate). Electricitate dezvoltată de căldură.
Sursa: Dicționaru limbii românești
termoelectricitáte s. f., g.-d. art. termoelectricitắțiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TERMOELECTRICITATE s. f. Parte a fizicii care studiază efectele apărute în conductoare sau în semiconductoare și care constau în interacțiuni între efectele tennice și cele electrice. – Din fr. thermoélectricité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)