TENTÁNT, -Ă, tentanți, -te, adj. Care tentează, atrage; ispititor, ademenitor. – Din fr. tentant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TENTÁNT, -Ă adj. Care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. [Cf. fr. tentant].
Sursa: Dicționar de neologisme
TENTÁNT, -Ă adj. care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. (< fr. tentant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
tentánt adj. m., pl. tentánți; f. tentántă, pl. tentánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TENTÁNT, -Ă, tentanți, -te, adj. Care tentează, atrage; ispititor, ademenitor. – Din fr. tentant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)