TELĂLÍȚĂ, telălițe, s. f. Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). – Telal + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a telălíță (înv., reg.) s. f., g.-d. art. telălíței; pl. telălíțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
telăliță f. V. teleleică.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TELĂLÍȚĂ, telălițe, s. f. (înv.- și reg.) Femeie care face comerț ambulant (cu haine vechi). – Telal + suf. -iță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)