TELETÓP, teletopuri, s. n. Instrument topografic compus dintr-o busolă și un telemetru cu bază variabilă, folosită la ridicări geologice, geografice sau forestiere. – Din fr. télétope.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TELETÓP s.n. Instrument topografic compus dintr-o busolă și un telemetru optic cu bază variabilă. [< fr. télétop].
Sursa: Dicționar de neologisme
TELETÓP1 s. n. instrument pentru ridicări topografice expeditive compus dintr-o busolă și un telemetru optic cu bază variabilă. (< fr. télétop)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TELETÓP2 s. n. emisiune de televiziune în care se prezintă topurile2 (1). (< tele2 + top2/2/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
teletóp s. n., pl. teletópuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită TELETÓP, teletopuri, s. n. Instrument topografic compus dintr-o busolă și un telemetru cu bază variabilă, folosită la ridicări geologice, geografice sau forestiere. – Din fr. télétope.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)