taxíl, taxíluri, s.n. (înv.) încasare a banilor, a impozitelor.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
taxíl (-luri), s. n. – Încasare a banilor, percepere de impozite. Tc. (per.) tahsil (Șeineanu, III, 118). Sec. XVII, înv. – Der. taxildar (var. taxidar, taxindar, mr. taxidar), s. m. (strîngător de biruri), din tc. tahsildar; taxidărie, s. f. (slujba taxildarului).Sursa: Dicționarul etimologic român
taxíl n., pl. urĭ (turc. pers. tahsil). Dos. A face taxil, a percepe banĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești