TANÁGRA s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
TANÁGRA s. f. 1. figurină de pământ ars, reprezentând femei sau grupuri de copii, care s-a găsit în necropolele din Tanagra. 2. (fig.) tânăr cu forme grațioase. (< fr. tanagra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TANAGRÁ, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pământ ars, făcute în Grecia antică (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Fr. tanagra.Sursa: Dicționarul limbii române moderne !tanágra (statuetă) (-na-gra) s. f., g.-d. art. tanágrei; pl. tanágreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *Tanágra (localitate) s. propriu f., g.-d. TanágreiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Tanagra f. orășel în Beoția, celebru pentru figurinele de teracotă lucrate cu măestrie și descoperite acolo într’o veche necropolă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TANÁGRA, tanagre, s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
TANÁGRA s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TANÁGRA s. f. 1. figurină de pământ ars, reprezentând femei sau grupuri de copii, care s-a găsit în necropolele din Tanagra. 2. (fig.) tânăr cu forme grațioase. (< fr. tanagra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TANAGRÁ, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pământ ars, făcute în Grecia antică (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Fr. tanagra.Sursa: Dicționarul limbii române moderne !tanágra (statuetă) (-na-gra) s. f., g.-d. art. tanágrei; pl. tanágreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *Tanágra (localitate) s. propriu f., g.-d. TanágreiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Tanagra f. orășel în Beoția, celebru pentru figurinele de teracotă lucrate cu măestrie și descoperite acolo într’o veche necropolă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TANÁGRA, tanagre, s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
TANÁGRA s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a TANÁGRA s. f. 1. figurină de pământ ars, reprezentând femei sau grupuri de copii, care s-a găsit în necropolele din Tanagra. 2. (fig.) tânăr cu forme grațioase. (< fr. tanagra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
TANAGRÁ, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pământ ars, făcute în Grecia antică (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Fr. tanagra.Sursa: Dicționarul limbii române moderne !tanágra (statuetă) (-na-gra) s. f., g.-d. art. tanágrei; pl. tanágreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *Tanágra (localitate) s. propriu f., g.-d. TanágreiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Tanagra f. orășel în Beoția, celebru pentru figurinele de teracotă lucrate cu măestrie și descoperite acolo într’o veche necropolă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
TANÁGRA, tanagre, s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
TANÁGRĂ s.f. (Arheol.) Statuetă de pământ ars care s-a găsit în necropolele din Tanagra. [Pl. -re. / < fr. tanagra, cf. Tanagra – sat în Beoția, Grecia)
Sursa: Dicționar de neologisme
