Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele talon:

TALÓN, taloane, s. n. 1. Parte a unei foi dintr-un registru, dintr-un chitanțier, dintr-un bonier etc. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detașabilă. 2. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul, marcată printr-o țesătură mai deasă. 3. Partidă la unele jocuri de cărți. 4. Fiecare dintre cele două margini îngroșate și întărite ale anvelopei unei roți. – Din fr. talon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


TALÓN s.n. 1. Porțiunea de deasupra călcâiului unui ciorap. ♦ (Rar) Talus. 2. Partidă la jocul de cărți. 3. Marginea tare și îngroșată a unei anvelope, care se introduce în janta roții. 4. Parte care rămâne la cotorul unui chitanțier, al unui bonier etc., după ce s-au rupt părțile detașabile. 5. (Arhit.) Mulură convex-concavă formată din două arcuri de cerc care se racordează. 6. (Muz.) Partea de la capătul de jos al arcușului. [< fr. talon].
Sursa: Dicționar de neologisme

TALÓN s. n. 1. partidă la unele jocuri de cărți. 2. porțiunea de deasupra călcâiului unui ciorap. 3. marginea tare și îngroșată a unei anvelope, care se introduce în janta roții. 4. parte care rămâne la cotorul unui chitanțier, bonier etc. după ce s-au rupt părțile detașabile. ◊ document eliberat călătorilor cu avionul, sau cu vaporul care certifică existența biletului sau permite controlul trecerii lor prin diversele servicii ale (aero)portului. 5. (arhit.) mulură convex-concavă formată din două sferturi de cerc care se racordează. 6. (muz.) piesă montată la capătul de jos al unui arcuș. (< fr. talon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

talon, taloane s. n. (înv.) abonamentul unui client de bordel.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*talón n., pl. oane (fr. talon). Barb. Cotor, tulpină, matcă (la registru).
Sursa: Dicționaru limbii românești

talón s. n., pl. taloáne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

talon n. 1. ceea ce rămâne din cărțile de joc după distribuțiunea făcută jucătorilor: talon de preferans; 2. partea rămasă din matca unui registru după ce foaia a fost detașată; 3. coala de cupoane.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TALÓN, taloane, s. n. 1. Parte a unei foi dintr-un registru, dintr-un chitanțier, dintr-un bonier etc. care rămâne la cotor după ce s-a rupt partea detașabilă. 2. Parte a ciorapului care acoperă călcâiul, marcată printr-o țesătură mai deasă. 3. Partidă la unele jocuri de cărți. 4. Fiecare dintre cele două margini îngroșate și întărite ale anvelopei unei roți. – Din fr. talon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)