Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele tâlv:

TÂLV, tâlvi, s. m. 1. (Bot.) Tigvă (2). 2. Fructul tigvei (2), întrebuințat de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr-un butoi; p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o țeavă lungă și subțire, care se folosește în același scop. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


*tâlv1 (plantă) s. m., pl. tâlvi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tâlv2 (fruct, vas) s. n., pl. tấlvuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tâlv n. Tr. Bot. tidvă. [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TÂLV, (1) tâlvi, s. m., (2) tâlvuri, s. n. 1. S. m. (Bot.) Tigvă (2). 2. S. n. Fructul tigvei (2), folosit de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr-un butoi; p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o țeavă lungă și subțire, care se folosește în același scop. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TÂLV, tâlvi, s. m. 1. (Bot.) Tigvă (2). 2. Fructul tigvei (2), întrebuințat de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr-un butoi; p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o țeavă lungă și subțire, care se folosește în același scop. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

*tâlv1 (plantă) s. m., pl. tâlvi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tâlv2 (fruct, vas) s. n., pl. tấlvuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

tâlv n. Tr. Bot. tidvă. [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

TÂLV, (1) tâlvi, s. m., (2) tâlvuri, s. n. 1. S. m. (Bot.) Tigvă (2). 2. S. n. Fructul tigvei (2), folosit de obicei la scoaterea, prin aspirare, a vinului dintr-un butoi; p. ext. unealtă de forma unei pâlnii, cu o țeavă lungă și subțire, care se folosește în același scop. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)