SĂTEÁN, săteni, s. m. Persoană care locuiește într-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a săteán s. n., pl. săténiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
săteán, -că s., pl. enĭ, ence (d. sat). Locuitor de sat. V. țăran.
Sursa: Dicționaru limbii românești
sătean m. locuitor de sat.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SĂTEÁN, săteni, s. m. Persoană care locuiește intr-un sat (și are îndeletniciri legate de mediul rural); țăran. – Sat + suf. -ean.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)