SURZÉNIE, surzenii, s. f. Surditate (1). – Surzi + suf. -enie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a surzénie (-ni-e) s. f., art. surzénia (-ni-a), g.-d. surzénii, art. surzénieiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
surzenie f. pierdere sau scădere mare a auzului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
surzénie f. (d. surd). Defectu de a fi surd.
Sursa: Dicționaru limbii românești
SURZÉNIE s. f. Surditate (1). – Surzi + suf. -enie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)