STRĂLUMINÁ, străluminez, vb. I. Intranz. și tranz. (Rar) A lumina puternic. – Stră- + lumina.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a străluminá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 strălumineázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
STRĂLUMINÁ, străluminez, vb. I. Intranz. și tranz. (Rar) A lumina puternic. – Pref. stră- + lumina.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) strălumínă, strălumíni, s.f. (înv.) lumină ireală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme