STRAPONTÍNĂ, strapontine, s. f. Scaun rabatabil fără spătar, fixat de un perete sau de un alt scaun alăturat, folosit într-o sală de spectacole, pe culoarul unui tren, în trăsură, în autobuz etc. [ Var.: strapontín s. n.] – Din fr. strapontin.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STRAPONTÍNĂ s.f. Scaunul din față al unei trăsuri, care se poate ridica și lăsa în jos. ♦ Scaun asemănător celui descris mai sus, care se află sau se poate așeza la marginea rândurilor de scaune (pe interval) în sălile de spectacol. [Var. strapontin s.n. / cf. fr. strapontin, it. strapontino].
Sursa: Dicționar de neologisme
STRAPONTÍNĂ s. f. scaun fără spătar, rabatabil, în sălile de spectacol, pe culoarele de tren, în trăsură, autobuz. (< fr. strapontin, it. strapontino)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
strapontínă s. f., g.-d. art. strapontínei; pl. strapontíneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STRAPONTÍNĂ, strapontine, s. f. Scaun rabatabil fără spătar, fixat de un perete sau de alt scaun alăturat, folosit într-o sală de spectacole, pe culoarul unui tren, în trăsură, în autobuz etc. [ Var.: strapontín s. n.] – Din fr. strapontin.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)