STOPÁ1, stopéz, vb. I. Intranz. (Despre vehicule) A se opri. ♦ Tranz. A opri din mers un vehicul. – Din fr. stopper.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STOPÁ2, stopéz, vb. I. Tranz. A repara o țesătură rărită sau ruptă, imitând modelul țesăturii, astfel încât să nu se mai distingă locul reparat. – Din fr. stopper.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
STOPÁ1 vb. I. 1. intr., tr. A (se) opri (o mișcare, o acțiune). ♦ (Despre vehicule) A (se) opri. 2. tr. A opri mingea (cu piciorul la fotbal) sau pucul (la hochei). [Cf. fr. stopper, engl. stop].
Sursa: Dicționar de neologisme
STOPÁ2 vb. I. tr. A repara fin o stofă țesând firele rupte. [< fr. stopper].
Sursa: Dicționar de neologisme
STOPÁ1 vb. I. intr., tr. a (se) opri (o mișcare, o acțiune). ◊ (despre vehicule) a (se) opri. II. tr. a opri mingea (cu piciorul, la fotbal) sau pucul (la hochei). (< fr. stopper)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
STOPÁ2 vb. tr. a repara fin o stofă țesând firele rupte. (< fr. stopper, germ. stoppen)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
stopá (a ~) vb., ind. prez. 3 stopeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
STOPÁ1, stopez, vb. I. Intranz. (Despre vehicule) A se opri. ♦ Tranz. A opri din mers un vehicul. – Din fr. stopper.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) STOPÁ2, stopez, vb. I. Tranz. A repara o țesătură rărită sau ruptă, imitând modelul țesăturii, astfel încât să nu se mai distingă locul reparat. – Din fr. stopper.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) STÓPĂ s.f. (Mar.) Dispozitiv de siguranță care blochează lanțurile folosite la bordul navelor. [Cf. engl. stopper].
Sursa: Dicționar de neologisme
STÓPĂ s. f. dispozitiv care blochează virarea lanțului ancorei sau o parâmă de sârmă la bordul navelor. (< engl. stopper)
Sursa: Marele dicționar de neologisme