STOÁRCERE, stoarceri, s. f. Acțiunea de a stoarce; stors1. – V. stoarce.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a stoárcere s. f., g.-d. art. stoárcerii; pl. stoárceriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
stoarcere f. lucrarea de a stoarce.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
stoarcere f. Acțiunea de a stoarce.
Sursa: Dicționaru limbii românești
STOARCÉRE, stoarceri, s. f. Acțiunea de a stoarce; stors1. – V. stoarce.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
stoarcere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul stoarce