STIHUÍ, stihuiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Rar) A face, a compune versuri; a versifica. – Stih + suf. -ui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a stihuí2, stihuiésc, vb. IV refl. (reg.; despre apa din fântână) a se curăța.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
stihuí (a ~) (înv., rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stihuiésc, imperf. 3 sg. stihuiá; conj. prez. 3 să stihuiáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STIHÚI, stihuiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (înv., rar) A face, a compune versuri; a versifica. – Stih + suf. -ui.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)