STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STETOSCÓP s.n. Instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe mai puternic zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. [< fr. stéthoscope, cf. gr. stethos – piept; skopein – a observa].
Sursa: Dicționar de neologisme
STETOSCÓP s. n. 1. instrument acustic cu ajutorul căruia se pot percepe zgomotele respirației și bătăile inimii; fonendoscop. 2. aparat pentru stabilirea prin ascultare a defectelor de funcționare a unui motor. (< fr. stéthoscope)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
!stetoscóp (-tos-cop/-to-scop) s. n., pl. stetoscoápeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită *stetoscóp n., pl. oape (vgr. stêthos, pept, și -scop din micro-scop). Med. Un fel de cornet acustic de ascultat bătăile inimiĭ și răsuflarea (A fost inventat de Francezu Laënnec, † 1826).
Sursa: Dicționaru limbii românești
STETOSCÓP, stetoscoape, s. n. Instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne. – Din fr. stéthoscope.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)