STEREOPLANIGRÁF, stereoplanigrafe, s. n. Aparat care servește la întocmirea hărților și a planurilor topografice. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréoplanigraphe.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STEREOPLANIGRÁF s.n. Aparat folosit pentru întocmirea de hărți și planuri topografice, după stereograme aeriene și terestre. [Cf. fr. stéréoplanigraphe].
Sursa: Dicționar de neologisme
STEREOPLANIGRÁF s. n. aparat pentru întocmirea de hărți și planuri topografice după stereograme aeriene și terestre. (< fr. stéréoplanigraphe)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
stereoplanigráf (-re-o-pla-ni-graf) s. n., pl. stereoplanigráfeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STEREOPLANIGRÁF, stereoplanigrafe, s. n. Aparat care servește la întocmirea hărților și a planurilor topografice. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréoplanigraphe.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)