STAGIATÚRĂ, stagiaturi, s. f. Stagiu (1). [Pr.: -gi-a-] – Stagiu + suf. -tură.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a STAGIATÚRĂ s.f. (Rar) Stagiu. [Pron. -gi-a-. / cf. it. stagionatura].
Sursa: Dicționar de neologisme
STAGIATÚRĂ s. f. stagiu. (< stagiu + -/t/ură)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*stagiatúră (-gi-a-) s. f., g.-d. art. stagiatúrii; pl. stagiatúriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită STAGIATÚRĂ, stagiaturi, s. f. Stagiu (1). [Pr.: -gi-a-] – Stagiu + suf. -tură.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)