Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele spus:
SPUS, -Ă,spuși, -se, adj., s. f. 1. Adj. Care a fost exprimat prin viu grai. 2. Adj. Care a fost relatat, povestit. 3. Adj. Care a fost menționat. 4. Adj. Care a fost destăinuit. 5. Adj. Care a fost explicat, lămurit. 6. S. f. (Mai ales la pl.) Vorbă. – V. spune. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SPUS, (rar) spusuri, s. n. Faptul de a spune; povestire. Sunt tari feciori la spusuri, dar slabi la făptuit (COȘBUC). Sursa: Dicționarul limbii române moderne
SPUS, -Ă,spuși, -se, adj., s. f. 1. Adj. Care a fost exprimat prin viu grai. 2. Adj. Care a fost relatat, povestit. 3. Adj. Care a fost menționat. 4. Care a fost destăinuit. 5. Adj. Care a fost explicat, lămurit. 6. S. f. (Mai ales la pl.) Vorbă. – V. spune. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
SPUS, -Ă,spuși, -se, adj., s. f. 1. Adj. Care a fost exprimat prin viu grai. 2. Adj. Care a fost relatat, povestit. 3. Adj. Care a fost menționat. 4. Adj. Care a fost destăinuit. 5. Adj. Care a fost explicat, lămurit. 6. S. f. (Mai ales la pl.) Vorbă. – V. spune. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SPUS, (rar) spusuri, s. n. Faptul de a spune; povestire. Sunt tari feciori la spusuri, dar slabi la făptuit (COȘBUC). Sursa: Dicționarul limbii române moderne
SPUS, -Ă,spuși, -se, adj., s. f. 1. Adj. Care a fost exprimat prin viu grai. 2. Adj. Care a fost relatat, povestit. 3. Adj. Care a fost menționat. 4. Care a fost destăinuit. 5. Adj. Care a fost explicat, lămurit. 6. S. f. (Mai ales la pl.) Vorbă. – V. spune. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
spus - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul spune