Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele sprijinire:

SPRIJINÍRE, sprijiniri, s. f. Acțiunea de a (se) sprijini; sprijin, reazem. ♦ Fig. Ajutor, ocrotire, concurs (material sau moral) acordat cuiva sau la ceva. – V. sprijini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


sprijiníre s. f., g.-d. art. sprijinírii; pl. sprijiníri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

SPRIJINÍRE, sprijiniri, s. f. Acțiunea de a (se) sprijini; sprijin, reazem. ♦ Fig. Ajutor, ocrotire, concurs (material sau moral) acordat cuiva sau la ceva. – V. sprijini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

sprijinire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul sprijini