Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele sorg:

SORG s. m. Plantă furajeră anuală din familia gramineelor, rezistentă la secetă, cu frunze lungi, mari și cu inflorescențe în formă de panicul (Sorghum vulgare). – Din fr. sorgho, it. sorgo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


SORG s. m. plantă graminee furajeră, rezistentă la secetă, cu frunze liniare mari și cu inflorescență în formă de panicul. (< fr. sorgho, it. sorgo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

SORG (‹ fr., it.) s. n. Plantă furajeră anuală din familia gramineelor, robustă, rezistentă la secetă, cu tulpini, de înălțimi variabile (0,5-4 m), cu frunze liniare mari și cu inflorescență în formă de panicul răsfirat sau compact, pe care se formează cariopse comprimate (mici boave) albe, roșcate sau brune (Sorghum vulgare). Cultivată încă din Antic. în India și Africa Ecuatorială. Este unul dintre alimentele de bază ale negrilor din Africa, în India și al unei însemnate părți din populația Chinei, a Orientului Apropiat și a Egiptului. La noi este cultivat îndeosebi în scopuri furajere; la una dintre varietăți paniculul este folosit ca materie primă pentru mături. În lume se cunosc încă c. 50 de specii, anuale sau perene, din genul Sorghum.
Sursa: Dicționar enciclopedic

sorg s. m.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

SORG s. m. Plantă furajeră anuală din familia gramineeior, rezistentă la secetă, cu frunze lungi, mari și cu inflorescențe în formă de panicul (Sorghum vulgare). – Din fr. sorgho, it. sorgo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)