SMOTOCÍ, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. scr. smotok.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a smotocí, smotocésc, vb. IV (reg.) 1. a da, a trage cuiva o bătaie bună; a chelfăni, a părui, a scărmăna. 2. (în forma: smotroci) a amesteca. 3. (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul în uger, trăgând cu putere.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
smotocí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocésc, imperf. 3 sg. smotoceá; conj. prez. 3 să smotoceáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită SMOTOCÍ, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfani, a scărmăna. – Cf. sb. smotok.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)