sloátă (-te), s. f. – Fulguială, ploaie măruntă amestecată cu zăpadă. – Var. zloată. Mr. sloată. Sl. slota (Tiktin), cf. ngr. σλότα. – Der. slotos, adj. (umed).Sursa: Dicționarul etimologic român sloátă, -e, s.f. – Fulguială, lapoviță; fleșteriță. – Din sl. slota (Titkin, cf. DER).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
sloátă (oa dift.) f., pl. e (sîrb. slota, lapovită; rus. slotá, d. vsl. slota, iarnă). Mold. nord. Lapoviță saŭ chear ploaĭe. Munt. est. Zloată, pămînt umed argilos și văros.
Sursa: Dicționaru limbii românești
sloată f. ploaie amestecată cu zăpadă. [Serb. SLOTA, ploaie măruntă (din slav. SLOTA, iarnă)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a