SISTÁRE, sistări, s. f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; oprire, încetare, întrerupere, suspendare. – V. sista.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SISTÁRE s.f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; încetare, oprire. [< sista].
Sursa: Dicționar de neologisme
sistáre s. f., g.-d. art. sistắrii; pl. sistắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită SISTÁRE, sistări, s. f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; oprire, încetare, întrerupere, suspendare. – V. sista.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
sistare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul sista
șiștare - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul șiștar
șiștare - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul șiștar
șistare - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul șistar
șistare - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul șistar