SINCLINÓRIU, sinclinorii, s. n. (Geol.) Asociație de cute în care cele din partea centrală sunt mai coborâte decât cele din părțile laterale. – Din fr. synclinorium.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SINCLINÓRIU s.n. Grupare de cute geologice formând un mare sinclinal. [< fr. synclinorium].
Sursa: Dicționar de neologisme
SINCLINÓRIU s. n. structură de cute în formă de sinclinal. (< fr. synclinorium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
sinclinóriu [riu pron. riu] s. n., art. sinclinóriul; pl. sinclinórii, art. sinclinóriile (-ri-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită SINCLINÓRIU, sinclinorii, s. n. (Geol.) Asociație de cute în care cele din partea centrală sunt mai coborâte decât cele din părțile laterale. – Din fir. synclinorium.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)