Am găsit 10 definiții pentru cuvantul/cuvintele sfârâit:
SFÂRÂÍT,sfârâituri, s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie: sfârâială. – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SFÂRÂÍT s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie. Sursa: Dicționarul limbii române moderne
SFÂRÂÍT, -Ă,sfârâiți, -te, adj. (Rar) Care produce un miros caracteristic când se frige în grăsime. Mirosul mititeilor sfârâiți (C. PETRESCU). – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul limbii române moderne
sfârâít s. n. Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
SFÂRÂÍT s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie; sfârâială. – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
SFÂRÂÍT,sfârâituri, s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie: sfârâială. – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SFÂRÂÍT s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie. Sursa: Dicționarul limbii române moderne
SFÂRÂÍT, -Ă,sfârâiți, -te, adj. (Rar) Care produce un miros caracteristic când se frige în grăsime. Mirosul mititeilor sfârâiți (C. PETRESCU). – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul limbii române moderne
sfârâít s. n. Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
SFÂRÂÍT s. n. Faptul de a sfârâi; zgomotul produs de obiecte care sfârâie; sfârâială. – V. sfârâi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
sfârâit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul sfârâi