SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] – Sfătui + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
sfătuitór (-tu-i-) s. m., pl. sfătuitóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită sfătuitor m. cel ce sfătuiește.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] – Sfătui + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 