Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele seriozitate:

SERIOZITÁTE s. f. 1. Însușirea, calitatea de a fi serios; p. ext. comportare, ținută care denotă această însușire; gravitate, importanță, însemnătate. ◊ Loc. adv. Cu seriozitate sau cu toată seriozitatea = a) cu mare atenție, cu conștiinciozitate, temeinic; b) cu convingere, cu tărie, dinadins; c) (în construcție cu verbe ca „a zice”, „a spune” etc.) cu ton profund, cu gravitate, cu pătrundere, convins. ♦ Expresie a figurii lipsită de veselie, de zburdălnicie. 2. Profunzime, intensitate; temeinicie, autenticitate. ♦ Calitate a ceea ce necesită o deosebită atenție, o deosebită grijă; gravitate. Seriozitatea momentului. ♦ Calitatea a ceea ce este lucrat, executat cu conștiinciozitate, cu atenție. [Pr.: -ri-o-] – Serios + suf. -itate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


SERIOZITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi serios; ținută, comportare care denotă această însușire. ♦ Mină serioasă, gravitate. 2. Profunzime; temeinicie. 3. Parte gravă, importantă a unui lucru. [Pron. -ri-o-. / cf. germ. Seriosität].
Sursa: Dicționar de neologisme

SERIOZITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi serios; ținută, comportare care denotă această însușire. ◊ mină serioasă, gravitate. 2. profunzime; temeinicie. 3. parte gravă, importantă a unui lucru. (< germ. Seriosität)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

seriozitáte (-ri-o-) s. f., g.-d. art. seriozitắții
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*seriozitáte f. (d. serios, ca curiozitate d. curios; fr. rar azi sériosité). Caracteru serios: seriozitatea unuĭ om, uneĭ vorbe, uneĭ afacerĭ, uneĭ promisiunĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

seriozitate f. 1. aer serios, gravitate: a păstra seriozitatea; 2. parte gravă sau importantă: seriozitatea unei afaceri.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SERIOZITÁTE s. f. 1. Însușirea, calitatea de a fi serios; p. ext. comportare, ținută care denotă această însușire; gravitate, importanță, însemnătate. ◊ Loc. adv. Cu seriozitate sau cu toată seriozitatea = a) cu mare atenție, cu conștiinciozitate, temeinic; b) cu convingere, cu tărie, dinadins; c) (în construcție cu verbe ca „a zice”, „a spune” etc.) cu ton profund, cu gravitate, cu pătrundere, convins. ♦ Expresie a figurii lipsită de veselie, de zburdălnicie. 2. Profunzime, intensitate; temeinicie, autenticitate. ♦ Calitate a ceea ce necesită o deosebită atenție, o deosebită grijă; gravitate. Seriozitatea momentului. ♦ Calitatea a ceea ce este lucrat, executat cu conștiinciozitate, cu atenție. [Pr.: -ri-o-] – Serios + suf. -itate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)