scorúmnic, adj. 1. (înv. și reg.; despre o specie de porumb) care se coace de timpuriu și are druga groasă și bobul auriu, mare. 2. (reg.; despre legume, fructe, cereale) care se coace mai devreme decât se coc în mod obișnuit alte legume, fructe, cereale. 3. (reg.; despre oameni) care îmbătrânește înainte de vreme. 4. (reg.) care se căsătorește de tânăr. 5. (reg.; despre copii; în forma: scoromnic) dezvoltat înainte de vreme, precoce.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
SCORÚMNIC, scorumnici, s. m. Varietate de porumb cu știuletele gros și boabele mari, galbene-aurii sau portocalii.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
scorúmnic, -ă (d. *scorumbnic, *scorubnic, de unde scorumnic, d. scoroabă, porumbă). Se zice despre un fel de popușoĭ, de porumb (plantă). – -ómnic.
Sursa: Dicționaru limbii românești
scorumnic a. se zice de o specie de porumb ce se coace de timpuriu, cu druga subțire și cu bobul auriu. [Cf. scorumă = scorușă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a