SCĂPĂTÁT1 s. n. (Pop.) Apus, asfințit. – V. scăpăta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
SCĂPĂTÁT2, -Ă, scăpătați, -te, adj. Care a sărăcit; sărac. – V. scăpăta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a scăpătát (pop.) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită scăpătát, -ă adj. Sărăcit: un nobil scăpătat.
Sursa: Dicționaru limbii românești
scăpătat a. căzut în mizerie: sărac ești de fel ori scăpătat ? PANN. ║ n. asfințit: la scăpătatul soarelui BĂLC.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SCĂPĂTÁT1 s. n. (Pop.) Apus, asfințit. – V. scăpăta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) SCĂPĂTÁT2, -Ă, scăpătați, -te, adj. Care a sărăcit; sărac. – V. scăpăta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
scăpătat - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul scăpăta