sbáte (zbătút, ătút), vb. – 1. A lovi mereu, a clătina. – 2. A agita, a amesteca. – 3. (Refl.) A se forța, a se lupta. – 4. (Refl.) A se strădui, a se chinui, a se preocupa. – Var. zbate. Mr. zbat(ire). Lat. *ex-battĕre (Densusianu, Hlr., 169; Pușcariu 1930; Pascu, I, 50), cf. it. sbattere, fr. ébattre, sau de la bate, cu s- expresiv. – Der. sbătae, s. f. (luptă), rar.Sursa: Dicționarul etimologic român sbate v. 1. a se mișca mereu și cu vioiciune; 2. a se svârcoli, a se frământa: cum se sbate peștele pe uscat. [Lat. EXBATTUERE].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a