Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele samos:

SAMOS, ins. grecească în SE M. Egee (Sporadele de Sud), la 1,6 km de țărmul continental al Tucrciei; 477 km2; 43 km lungime; 19 km lățime max. Relief muntos în partea de V, cu alt. max. de 1.433 (vf. Kerketeus), de dealuri și câmpii în E. Climă mediteraneană. Orașe pr.: Sámos, Vathí, Pythagóreico. Plantații de măslini și viță de vie. Culturi de bumbac și tutun. Cariere de marmură. Zăcăminte de min. de fier, de argint și plumb. Vestigii din epocile greacă, elenistică și romană. Din timpul tiranului Policrate datează templul Heraion (sau Templul zeiței Hera), precum și ruinele vechiului oraș-port fortificat Pythagoreion, fosta capitală a ins., cu monumente grecești și romane, toate incluse (în 1992) în Patrimoniul cultural universal. Locuită din vremuri străvechi, S. a fost colonizată în jurul anului 1000 î. Hr. de ionieni. Din sec. 8 î. Hr., S. a devenit un înfloritor polis comercialo-meșteșugăresc, atingând maxima dezvoltare în timpul tiranului Policrate. Ocupată de perși în sec. 6 î. Hr. și-a căpătat libertatea în 479 î. Hr., după victoria de la Mycale, devenind membră a Primei Ligi Maritime ateniene până în 404 î. Hr. când și-a recăpătat independența. În 365 î. Hr. a intrat în cea de-a Doua Ligă Maritimă ateniană. În perioada elenistică a făcut parte din Macedonia și Regatul Pergam; în 129 î. Hr. a intrat în componența provinciei romane Asia. În Ev. med. s-a aflat rând pe rând în stăpânirea Bizanțului, genovezilor, venețienilor, iar din sec. 16 a Imp. Otoman. Anexată de greci în 1912, fapt recunoscut de Conferința de Pace de la București (29 iul.-10 aug. 1913) ce pune capăt celui de-al Doilea Război Balcanic (1912-1913); hotărâre confirmată de Tratatul de Pace de la Laussane din 24 iul. 1923.
Sursa: Dicționar enciclopedic


Samos n. insulă în Arhipelag, aproape de coastele Aziei Mici; patria lui Pitagora: 49.000 loc. (Samiot).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SAMOS, ins. grecească în SE M. Egee (Sporadele de Sud), la 1,6 km de țărmul continental al Tucrciei; 477 km2; 43 km lungime; 19 km lățime max. Relief muntos în partea de V, cu alt. max. de 1.433 (vf. Kerketeus), de dealuri și câmpii în E. Climă mediteraneană. Orașe pr.: Sámos, Vathí, Pythagóreico. Plantații de măslini și viță de vie. Culturi de bumbac și tutun. Cariere de marmură. Zăcăminte de min. de fier, de argint și plumb. Vestigii din epocile greacă, elenistică și romană. Din timpul tiranului Policrate datează templul Heraion (sau Templul zeiței Hera), precum și ruinele vechiului oraș-port fortificat Pythagoreion, fosta capitală a ins., cu monumente grecești și romane, toate incluse (în 1992) în Patrimoniul cultural universal. Locuită din vremuri străvechi, S. a fost colonizată în jurul anului 1000 î. Hr. de ionieni. Din sec. 8 î. Hr., S. a devenit un înfloritor polis comercialo-meșteșugăresc, atingând maxima dezvoltare în timpul tiranului Policrate. Ocupată de perși în sec. 6 î. Hr. și-a căpătat libertatea în 479 î. Hr., după victoria de la Mycale, devenind membră a Primei Ligi Maritime ateniene până în 404 î. Hr. când și-a recăpătat independența. În 365 î. Hr. a intrat în cea de-a Doua Ligă Maritimă ateniană. În perioada elenistică a făcut parte din Macedonia și Regatul Pergam; în 129 î. Hr. a intrat în componența provinciei romane Asia. În Ev. med. s-a aflat rând pe rând în stăpânirea Bizanțului, genovezilor, venețienilor, iar din sec. 16 a Imp. Otoman. Anexată de greci în 1912, fapt recunoscut de Conferința de Pace de la București (29 iul.-10 aug. 1913) ce pune capăt celui de-al Doilea Război Balcanic (1912-1913); hotărâre confirmată de Tratatul de Pace de la Laussane din 24 iul. 1923.
Sursa: Dicționar enciclopedic

Samos n. insulă în Arhipelag, aproape de coastele Aziei Mici; patria lui Pitagora: 49.000 loc. (Samiot).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a