saĭ V. sar 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești
săí, săiésc, vb. IV refl. (înv. și reg.; despre cai) a se speria.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
săí (-ăésc, ít), vb. – (Trans. de V.) A fi, a sta, a rămîne. Origine necunoscută. Cuvînt rar, pe care Densusianu, GS, IV, 153, îl leagă, cu pușină probabilitate de avest. sav- „a se afla”.Sursa: Dicționarul etimologic român săi1/ ai săi adj. pr. v. său1/ al săuSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită săi2 (ai ~) pr. v. său2 (al ~)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită săì v. Mold. a se speria (de cai). [V. sfiì].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SÂÍ vb. IV. v. sfii.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
SÂI, râu, afl. stg. al Dunării în amonte de Turnu Măgurele; 81 km. Izv. din C. Boian și curge paralel și în apropiere de cursul inferior al Oltului. Este un vechi curs, părăsit, al Oltului, fapt pentru care mai este denumit, sugestiv, Oltu Mic.Sursa: Dicționar enciclopedic ȘAI s. n. Un fel de postav alb, fin, din care se făceau veșminte boierești și din care se mai fac pantaloni în unele regiuni ale țării. – Din tc. șayiSursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a șaĭ, V. șaliŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
șai (reg.) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘAI s. n. (înv. și reg.) Postav alb, fin, din care se făceau veșminte boierești și din care se mai fac pantaloni în unele regiuni ale țării. – Din tc. șayi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
săi - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
sai - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
sai - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul sări
săi - Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
sai - Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
sai - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, singular - pentru cuvantul sări
săi - Verb, Imperativ, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
sai - Verb, Imperativ, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul sări
săi - Pronume, Genitiv-Dativ, plural, masculin - pentru cuvantul său
săi - Pronume, Nominativ-Acuzativ, plural, masculin - pentru cuvantul său