SAIVÁN, saivane, s. n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (Înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnitorului sau înalților demnitari. [Var.: săiván s. n.] – Din tc. sayvan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a saiván (saiváne), s. n. – 1. Cort. – 2. (Mold., Dobr.) Șopron. – Var. săivan, seivan. Tc. sayvan (Șeineanu, II, 308), din per. sayeban, cf. bg. saivan.Sursa: Dicționarul etimologic român
saĭván n., pl. e și urĭ (turc. saĭvan, d. pers. saĭeban, umbrar, d. saĭe, umbră; bg. saĭvant, șopron. V. saĭa 3). Umbrar de pînză, cort deschis, baldachin, tendă. Azĭ. Munt. Mold. Dobr. Staul de nuĭele lipite cu lut, de vălătucĭ orĭ de chirpicĭ. Magazie de ținut șirele de foĭ de tutun pe timp ploios. – Și săĭvan și saĭvant. V. saĭa 3, otac.
Sursa: Dicționaru limbii românești
saiván (sai-) s. n., pl. saiváneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită saivan n. 1. Mold. adăpost de iarnă, pentru oi; 2. (Dobrogea) magazie de adăpostit șirele de tutun pe timpul umed. [Vechiu-rom. saivan, cort deschis = turc. SAYVAN, lit. umbrar].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SAIVÁN, saivane, s. n. 1. (Reg.) Adăpost de iarnă pentru oi (sau pentru vite); perdea. 2. (înv.) Cort deschis, asemănător cu un baldachin, destinat domnului sau înalților demnitari. [Var.: săiván s. n.] – Din tc. sayvan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) SĂIVÁN s. n. v. saivan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
săĭván V. saĭvan.
Sursa: Dicționaru limbii românești
SĂIVÁN s. n. v. saivan.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)