RÁZĂM s. n. v. reazem.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rázăm, răzăm-, V. reazem, rezem-.
Sursa: Dicționaru limbii românești
RÁZĂM s. n. v. reazem.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) răzăm-, V. rezem-.
Sursa: Dicționaru limbii românești
răzấm, -uri, s.n. – Scândură, reazem, proptea: „Peretele dinspre miază-zi al stânei este format din bârne de brad (la bază) și răzâmuri în partea superioară” (Georgeoni 1936: 71). – Din rezema.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș