RĂSPLĂTÍ, răsplătesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o recompensă, o plată (materială sau morală) pentru ceea ce a făcut; a recompensa. ♦ A despăgubi. 2. (Rar) A plăti pentru altul, a ispăși. – Din bg. răzplatja, scr. rasplatiti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a răsplătí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răsplătésc, imperf. 3 sg. răsplăteá; conj. prez. 3 să răsplăteáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
răsplătì v. 1. a da o răsplată; 2. a pedepsi, a răsbuna: D-zeu nu răsplătește ca dușmanul PANN. [Rus. RASPLATITI].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂSPLĂTÍ, răsplătesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o recompensă, o plată (materială sau morală) pentru ceea ce a făcut; a recompensa. ♦ A despăgubi. 2. (Rar) A plăti pentru altul, a ispăși. – Din bg. răzplatja, sb. rasplătiti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
răsplăți - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul răsplată
răsplăți - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul răsplată
răsplăți - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul răsplată