Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele rugini:

RUGINÍ, ruginesc, vb. IV. 1. Intranz. A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină. 2. Intranz. Fig. (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii. 3. Refl. Fig. A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual. – Din rugină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


ruginí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ruginésc, imperf. 3 sg. rugineá; conj. prez. 3 să rugineáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ruginì v. 1. a face să prinză rugină: umezeala ruginește fierul; 2. fig. a se altera din lipsă de exercițiu: vechile instituții se șterg, s´au ruginit GR. AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RUGINÍ, ruginesc, vb. IV. 1. Intranz. A se acoperi cu rugină (I 1), a se umple de rugină, a prinde rugină. 2. Intranz. Fig. (Despre frunze, plante etc.) A căpăta o culoare galben-roșiatică asemănătoare cu a ruginii. 3. Refl. Fig. A deveni perimat, depășit, a se învechi, a nu mai fi actual. -- Din rugină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

rugini - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul rugină

rugini - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul rugină

rugini - Substantiv feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul rugină